Transylvanian rural academy

Un proiect inedit în peisajul educațional actual din România, inspirat după mișcarea culturală și proiectul de ţară dezvoltat în perioada interbelică pentru satul românesc. Proiectul a fost inițiat în 1999 de un grup de persoane de omenie, care au pus bazele turismului rural, ecologic și cultural în Transilvania.

Cei ce au pus bazele primei emancipării a învățământului românesc au promovat ca valoarea fundamentală demnitatea ca bază a formării și desăvârșirii caracterului.

Nu tot ce ţine de educaţie trebuie legat de şcoală. O comunitate autentică îşi diversifică mecanismele de perpetuare a experienţei spe­cifice, instaurând sau întreţinând rute alternative de transmitere culturală. Chiar dacă la un moment dat survine o specializare a unor foruri în a livra educaţia, e nevoie de o osmoză şi de o simfonie paideică la nivel comunitar. Există la nivelul comunităţii forme specifice, uneori ne-manifeste chiar ascunse, de transmisie şi reproducere culturală. Se structurează de la sine anumite ocazii de perpetuare a ceea ce se dovedeşte a fi valoros. Oricât de evoluată ar fi o societate, nu ne putem lipsi de straturi sau gesticulaţii paideice validate în decursul timpului. Sunt generate la nivelul unor structuri mai naturale, cum ar fi familia, grupul de prieteni, comunitatea confesională, branşa profesională etc. Răspund mai adecvat cerinţelor momentului, ale contextului, ale persoanei, iar la un moment dat, acestea au un impact mai mare şi mai profund decât influenţele şcolare. O societate sănătoasă are nevoie de astfel de structuri alternative, cu funcţii şi consecinţe formative nemaipomenite. Existenţa unui for specializat în livrarea educaţiei (şcoala) nu presupune să ne dispensăm de forme comple­mentare de însuşire şi învăţare a valorilor. Oricât de moderni am vrea să fim, nu este bine să distrugem formele primare ale învăţării socio-comunitare care s-au conservat până acum. Nu prin anihilare înaintăm, ci prin coexistenţa şi împletirea funcţională a factorilor educogeni, intra şi extracomunitari, prin subsumarea şi fructificarea unor structuri care şi-au dovedit viabilitatea formativă dincolo de precarităţi, căderi, vremuri.

a declarat Prof. univ. dr. Constantin CUCOȘ.

Proiectul Revitalizarea și Promovarea tradițiilor și obiceiurilor rurale a fost conceput și lansat în 2004. Cea mai reprezentativă implementare sunt cele 9 ediții ale Festivalului Secerișului, desfășurate în satul Ampoița, cumuna Meteș din județul Alba. De asemenea remarcabilă este și prezența în 2004 în Franța în orașul Les Sables d’Olonne la deschiderea concursului nautic Vendée Globe, iar în 2010 la Târgul Internațional de Arte și Meșteșuguri de la Ierusalim.

În anul 2005 s-a lansat proiectul Târgul Național de Turism Rural. Acest proiect a fost implementat cu succes în comuna Albac, proiect ce a înregistrat pînă în 2019, anual consecutiv 14 ediții, cu peste 100.000 expozanți și vizitatori.

Pregătirea organizării unui mare eveniment internațional cu participarea OMT și EUROGÎTES a începul în anul 2010. Primul Congres Internațional de Turism Rural, s-a desfășurat în perioada 3-5 mai 2011 în Cetatea medievală Alba Carolina. Tema congresului a fost „Turismul Rural – Un instrument pentru construirea identităţii şi o şansă pentru standarde de calitate”. Participanții la congres au adoptat textul unei declarații comune, cunoscut sub numele Declarația de la Alba Iulia.

Între cele mai importante inițiative se remarcă și lansarea conceptului academia de turism online în 2012, având ca aplicare imediată postările ANTREC Alba Transilvania și hărțile digitale localizate, iar în 2019 conceptul Transilvania Smart Region.

Cel mai important parteneriat pentru turism și servicii a fost pus în practică în martie 2014, prin constituirea grupului Transylvania Lands Cluster. Acest grup a obținut în același an recunoașterea internațională și eticheta de bronz din partea Secretariatul European pentru Analiza Clusterelor (SEAC).

Reconceptualizarea vieții satului în țările europene dezvoltate este o misiune de lungă durată prin care se urmărește crearea metodelor și instrumentelor, care să ducă la o abordare dintr-o dublă perspectivă: cercetarea în domeniul patrimoniului și valorificarea istorică. În câteva centre europene se lucrează acum la proiecte de cercetare de mare anvergură în domeniu, din perspectiva arheologiei, a tehnicii, dreptului, istoriei zonelor rurale, geografiei, ecologiei și agrobiologiei. Pentru România ar trebui adăugate cercetări în domeniul folclorului, etnografiei, calendarului și tradițiilor populare.

Lansarea revistei Viața la țară în 2018, de către membrii Academia Rurală Transilvană, a avut loc considerând că este momentul unui efort academic și economic concertat, printr-o abordare pluridisciplinară, ce trebuie susținută de întreaga societate și mai ales de structurile academice actuale. Suntem cu toții responsabili de felul în care este definită relația formării inițiale cu formarea continuă – de care este certă nevoie, dacă ne gândim la frenezia cu care dispar clădirile și monumentele istorice din orașele și satele noastre, sau la rapiditatea cu care Codrii Cosminului au fost transformați în cherestea și de felul în care societatea românească se simte solidară și responsabilă în termeni morali și materiali, cu un trecut frecvent invocat și arareori asumat.